De asemenea, este important să se aplice o abordare informată cu privire la traumă în proiectarea programelor educaționale legate de sexualitate. Aceste subiecte sensibile pot provoca amintiri asociate cu experiențe psihotraumatice. Exemple de astfel de teme includ subiectele legate de violență, discriminare și hărțuire în baza orientării sexuale non-heterosexuale, stigmatizarea legată de HIV și altele. În plus, programele non-formale de educație sexuală sunt adesea organizate pentru grupuri sociale vulnerabile, care pot avea mai multe experiențe nefavorabile legate de violență, hărțuire, stigmatizare și discriminare.
Designul instrucțional bazat pe înțelegerea traumelor presupune că persoanele care au trecut printr-o traumă psihologică au mai puține resurse pentru învățare. De asemenea, crearea unui mediu sigur, care le permite să-și păstreze controlul asupra propriilor decizii, demnitatea și să-și dezvolte un sentiment de apartenență, contribuie la procesul de vindecare. În acest context, învățarea trebuie să țină cont de următoarele aspecte:
- pregătirea beneficiarilor pentru posibilele efecte negative a conținuturilor;
- ajutarea beneficiarilor să-și recunoască emoțiile și să le gestioneze în timpul învățării;
- asigurarea unui mediu care să prevină întrerupere echilibrului emoțional;
- încurajarea reflecției asupra efectelor traumelor când se lucrează cu beneficiarii.34
Asigurarea unui mediu sigur, prin reflecție și sprijin comun, contribuie la prevenirea traumatizării sau retraumatizării participanților în urma procesului de învățare.