Tema 4. Înțelegerea genului ca și construct social
După această sesiune veți putea:
diferenția conceptele de gen versus sex, identitatea de gen și roluri de gen;
identifica propriile prejudecăți legate de gen, identitatea de gen și expresie de gen;
explica conceptele orientare sexuală, homofobie și transfobie;
recunoaște semnele unor atitudini și comportamente homofobe și/sau transfobe;
diferenția principalele tipuri de putere și modul în care acestea influențează relațiile interpersonale;
identifica și recunoaște formele violenței în bază de gen.
Această temă abordează subiecte emoționale sensibile. Vă încurajăm să fiți atenți/atente la modul în care vă afectează informațiile prezentate. Aveți grijă de voi: faceți pauze atunci când simțiți nevoia și, dacă este necesar, discutați cu persoane de încredere care vă pot oferi sprijin. Dacă anumite subiecte sau întrebări v-au influențat puternic gândurile sau emoțiile, nu ezitați să cereți ajutor.
Înțelegerea genului: genul ca și construcție socială și culturală
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Utilizarea corectă a termenilor asociați înțelegerii genului este o modalitate de a semnala acceptarea. Vă invităm să studiați cu atenție glosarul de termeni referitori la identitatea de gen.
Sexul se referă la caracteristicile biologice și fiziologice care definesc oamenii ca femei sau bărbați sau intersex. Este stabilit la naștere, în general pe baza organelor genitale, cromozomilor și caracteristicilor hormonale. Sexul unei persoane poate sau nu să fie aliniat cu identitatea sa de gen.
Genul este legat de atitudinile, valorile și comportamentele pe care societatea le consideră potrivite și le așteaptă de la oameni, în funcție de sexul lor biologic. Aceste așteptări variază de la o societate la alta, între comunități și grupuri, precum și în timp, și duc adesea la inegalitate, favorizând bărbații și dezavantajând femeile și alte genuri, afectând negativ toți membrii societății.
Genul reprezintă relația între sexul unui individ (biologic), percepția de sine ca bărbat, femeie, ambele sau niciunul (identitatea de gen) și prezentarea de sine exterioară (expresia de gen). Împreună, aceste trei dimensiuni formează sentimentul autentic al genului, influențând atât modul în care oamenii își trăiesc propria identitate de gen, cât și modul în care aceasta este percepută de ceilalți.
Genul este construcție socială și culturală, modelată de educație, cultură, colegi, școli, comunitate, mass-media și religie, care influențează modul în care înțelegem genul.
Identitatea de gen se referă la percepția pe care o persoană o are asupra propriei identități de gen. Aceasta poate fi sau nu în acord cu sexul atribuit la naștere. Majoritatea oamenilor au o identitate de gen, care face parte din identitatea lor generală. Cu alte cuvinte, o persoană cu corp feminin poate să se simtă și să se identifice ca femeie, iar o persoană cu corp masculin poate să se simtă și să se identifice ca bărbat.
Forme ale identității de gen 16
Cisgender – persoane a căror identitate de gen corespunde sexului atribuit la naștere. O persoană cis poate avea orice orientare sexuală, expresie de gen sau caracteristici sexuale.
Transgender este un concept umbrelă ce include persoanele persoane a căror identitate de gen nu corespunde sexului atribuit la naștere. Persoanele trans pot să se identifice cu identități de gen precum bărbat, femeie, bărbat trans, femeie trans, persoană transgender, persoană non-binară sau cu o gamă largă de alți termeni, în funcție de limbă și context. Unele persoane transgender aleg să-și modifice corpul prin intervenții chirurgicale, hormoni și/sau să facă alte ajustări personale, sociale sau legale (procesul de tranziție) pentru a alinia corpul și exprimarea de gen cu identitatea lor, în timp ce altele nu fac aceste schimbări. O persoană transgender poate avea orice expresie de gen, orientare sexuală sau caracteristici sexuale.
Non-binar este un concept umbrelă atribuit persoanelor a căror identitate de gen se situează în afara binarului masculin-feminin. Acest termen poate cuprinde o varietate largă de experiențe de gen, inclusiv:
-persoane cu o identitate de gen specifică, care nu este exclusiv bărbat sau femeie;
– persoane care se identifică cu două sau mai multe genuri (bigender, pangender sau polygender);
– persoane care nu se identifică cu niciun gen (agender).
Persoanele non-binare pot sau nu să se descrie și ca trans, genderqueer sau gender fluid (o persoană a cărei identitate de gen nu este fixă în timp).
Expresie de gen este manifestarea externă a identității de gen a unei persoane, exprimată de obicei prin comportament, îmbrăcăminte, caracteristici corporale sau voce.Unii termeni folosiți pentru a descrie expresia de gen includ masculin, feminin și androgin. Pentru mulți oameni, expresia lor de gen se aliniază cu ideile pe care societățile noastre le consideră adecvate pentru genul lor. Pentru alți oameni, nu este așa. Expresia de gen a unei persoane poate varia și este distinctă de identitatea de gen, orientarea sexuală și caracteristicile sexuale ale acesteia.
Orientare sexuală se referă la sentimente sau atracție emoțională și/sau fizică, romantică, sexuală sau afectivă durabilă față de persoane de același gen și/sau de alte genuri. Oamenii pot avea diferite orientări sexuale:
heterosexualitate (atracție față de sexul opus),
homosexualitate (atracție față de același sex),
bisexualitate (atracție față de ambele sexe),
pansexualitate (atracție romantică și/sau sexuală față de persoane, indiferent de sexul biologic sau identitatea de gen a acestora).
Sentimentele sau atracția romantică, emoțională și/sau fizică ale unei persoane față de persoane de același gen, de gen diferit sau de mai multe genuri. Acest concept include heterosexualitatea, homosexualitatea, bisexualitatea, pansexualitatea, asexualitatea și o gamă largă de alte forme de exprimare a orientării sexuale. Fiecare persoană are o orientare sexuală. Termeni precum „preferință sexuală” sau „stil de viață” sunt, în general, considerați ofensatori atunci când sunt folosiți pentru a descrie sentimentele sau atracția unei persoane față de alte persoane.
Orientarea sexuală a unei persoane se poate schimba în cursul vieții.17
Intersex este untermen folosit pentru a descrie o persoană care poate avea atributele biologice ale ambelor sexe. Multe persoane intersexuale se consideră parte a comunității trans. Aceștia au o anatomie care nu este considerată de obicei masculină sau feminină, datorată malformațiilor la nivel cromozomial (cum ar fi XXY, XXX, XYY), sistemului endocrin sau ale glandelor sexuale (testicul sau ovare) și/sau altă anatomie a reproducerii, cum ar fi un penis foarte mic sau un clitoris foarte mare.
Rolurile de gen se referă la diferitele roluri și comportamente pe care o societate le așteaptă de la bărbați și femei. Acestea se bazează pe ceea ce crede o anumită societate despre ceea ce bărbații și femeile pot sau nu pot face, despre cum ar trebui să interacționeze cu alții de același sex sau opus în gospodării, comunități și locuri de muncă. Rolurile de gen variază de la societate la alta și au o influență puternică asupra multor oameni.
Rolurile și modelele de comportament impuse de societăți sunt adesea limitate la noțiuni de masculinitate și feminitate. Atunci când indivizii sau grupurile nu „se potrivesc” cu aceste norme de gen, se confruntă adesea cu stigmatizare, practici discriminatorii sau excluziune socială – toate acestea afectând negativ sănătatea.
În fiecare societate, normele de gen și rolurile de gen influențează, inclusiv, viața sexuală a oamenilor, capacitatea lor de a-și exercita drepturile și accesul la oportunități. În unele societăți, de exemplu, fetele/femeile nu pot accesa contraceptive fără consimțământul părinților sau al soților lor, sau se așteaptă să rămână însărcinate foarte tinere.
Homofobia, bifobia și transfobia sunt definite ca frica, antipatia, disconfortul sau neîncrederea față de minoritățile de gen (lesbiene, gay, transsexuali sau bisexuali).
Homofobia – frica sau antipatia față de cineva care se identifică ca lesbiană sau gay.
Bifobia – frica sau antipatia față de cineva care se identifică ca bisexual.
Transfobia – frica sau antipatia față de cineva care se identifică ca transgender.
Homofobia, bifobia și transfobia se referă la o gamă largă de atitudini și comportamente negative față de persoanele transgender, gay, lesbiene, bisexuale, de la utilizarea ocazională a limbajului peiorativ până la atacuri personale agresive.
Discursul homofob, bifob sau transfob este un tip de limbaj ofensator care poate fi rezumat ca discurs instigator la ură îndreptat către aceste minorități. Homofobia sau transfobia pe rețelele sociale este o problemă serioasă care poate face ca conținutul dăunător și nedorit să se intensifice pe mai multe canale de comunicare, inclusiv pe platformele online, urmărind în același timp eliminarea egalității, diversității și incluziunii sociale.
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Citiți cu atenție studiul de caz și răspundeți la întrebări:
Liviu are 19 ani. De mic, era mai retras și prefera să se joace singur. Părinții lui îl învățau să fie atent, binevoitor și să evite conflictele, iar ei îl supravegheau cu grijă. Pe măsură ce creștea, Liviu nu înțelegea de ce nu-i plăceau jocurile și discuțiile cu băieții, de ce refuza să participe la competiții – totuși, îi plăcea să-i privească și să-i admire. Odată cu maturizarea, a simțit că este atras de bărbați. Știa, însă că „nu este bine”, pentru că auzise istorii despre persoane gay respinse, umilite sau chiar agresate. Nu putea vorbi cu nimeni despre ce simțea. Își dorea să fie „normal”, să se încadreze și să-și facă familia mândră de el.
După clasa a IX-a, a mers la un Colegiu, unde erau mai mulți băieți decât fete. Părinții credeau că astfel va deveni „mai bărbat”. Însă Liviu simțea tot mai intens că îi plac băieții, iar în mod special era atras de unul dintre ei. În gând își repeta: „Cât de mult îmi doresc să-l îmbrățișez și să-i spun că sunt îndrăgostit de el.” Încerca din răsputeri să se controleze, dar nu reușea. Făcea tot posibilul să se apropie de acel băiat, să discute cu el și chiar să-l atingă.
„Colegii au observat comportamentul meu diferit și au început să-mi trimită fotografii jignitoare. Unii mă porecleau și îmi adresau insulte, alții mă amenințau că mă vor bate „până nu devin bărbat adevărat”. Profesorii mă chemai la discuții private și mă întrebau direct: „Așa că nu este adevărat ce se spune despre tine în colegiu?” Este foarte greu să simți că ești diferit. Începusem să mă conving că nu sunt normal, că sunt nebun.”
Pe măsură ce zilele treceau, Liviu se simțea din ce în ce mai nesigur, persecutat de colegi și cadrele didactice. Părinții continuau să creadă că el era un copil bun și cuminte.
„Tot ce-mi doresc este libertatea de a fi eu însumi. Și mă întreb în continuare: De ce m-am născut homosexual?”
Întrebări:
Cum a aflat Liviu că este gay?
Care au fost reacțiile lui Liviu atunci când a realizat că este gay?
Ce i s-a întâmplat lui Liviu din cauza orientării sale sexuale?
Cum l-a influențat atitudinea celorlalți?
Ce își dorește Liviu?
Dacă ai fi prietenul/prietena lui Liviu, ce ai face pentru a-l ajuta?
A simțit că este atras afectiv și fizic de persoane de același sex.
Care au fost reacțiile lui Liviu atunci când a realizat că este gay?
Confuz, nedumerit, frustrat, comportament de izolare și evitare, tendința de a ascunde ceea ce simțea, credințe negative despre sine.
Ce i s-a întâmplat lui Liviu din cauza orientării sale sexuale?
A fost umilit, jignit, amenințat, respins de colegi. Adulții au manifestat neînțelegere, neîncredere și neacceptare.
Cum l-a influențat atitudinea celorlalți?
Neîncrederea în sine și confuzia i-a perturbat intens percepția de sine și imaginea de sine, ceea ce afectează identitatea de sine, inclusiv acceptarea identității de gen.
Ce își dorește Liviu?
Liviu își dorește să fie înțeles și acceptat, să fie liber în manifestările sale, care nu prejudiciază pe nimeni.
Dacă ai fi prietenul/ prietena lui Liviu, ce ai face pentru a-l ajuta?
Îi voi spune că îmi pasă de situația și starea lui, că îl apreciez ca persoană, indiferent de orientarea lui sexuală, îl voi încuraja să accepte identitatea de gen și să fie așa cum este.
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Sarcina 7
Citiți textul și includeți în spațiile goale cuvintele lipsă.
Selectați cuvintele din lista: asupra, ca să, se sprijină, își folosea.
„Cristi și Uliana sunt iubiți și fac parte din aceeași gașcă. Ca personalități separate, fiecare are putere propriei persoane (autocontrol). Cristi a mai avut o iubită, dar ea l-a părăsit, pentru că el puterea asupra ei, încercând să controleze tot ce făcea ea. Dar în relația cu Uliana Cristi s-a schimbat. Acum, ambii își folosesc puterea de autocontrol și reciproc. Ei consideră că relațiile trebuie să fie egale și respectuoase pentru ca un cuplu să fie fericit și în siguranță. De aceea, au decis să-și folosească puterea încerce să creeze un exemplu de relație care să inspire și prietenii lor din gașcă.”
„Cristi și Uliana sunt iubiți și fac parte din aceeași gașcă. Ca personalități separate, fiecare are putereasuprapropriei persoane (autocontrol). Cristi a mai avut o iubită, dar ea l-a părăsit, pentru că elîși foloseaputerea asupra ei, încercând să controleze tot ce făcea ea. Dar în relația cu Uliana Cristi s-a schimbat. Acum, ambii își folosesc puterea de autocontrol șise sprijinăreciproc. Ei consideră că relațiile trebuie să fie egale și respectuoase pentru ca un cuplu să fie fericit și în siguranță. De aceea, au decis să-și folosească putereaca săîncerce să creeze un exemplu de relație care să inspire și prietenii lor din gașcă.”
Studiul de caz evidențiază patru tipuri de puteri:
Puterea pe care o avem în interiorul propriei persoane;
Puterea pe care o avem asupra altei persoane;
Puterea pe care o avem în comun cu alții;
Puterea de a face ceva.
Puterea înseamnă posibilitatea de a gestiona sau influența comportamentul altor persoane sau evoluția evenimentelor.
Puterea interioară
este tăria pe care o posedăm pentru a ne influența pozitiv propria viață și comunitatea. Putem alimenta puterea din interior, astfel încât să putem prelua controlul asupra propriei noastre vieți.
Puterea asupra altor persoane
înseamnă puterea pe care o persoană sau un grup o folosește pentru a controla o altă persoană sau grup. Folosirea puterii unei persoane sau unui grup asupra altei persoane sau altui grup reprezintă o nedreptate și duce la probleme interpersonale și comunitare, inclusiv violență.
Puterea comună
înseamnă puterea simțită atunci când două sau mai multe persoane se adună pentru a face ceva ce nu ar putea face singuri. Puterea comună include unirea puterii personale cu cea a altor persoane, pentru a răspunde nedreptăților, pentru a-i sprijini pe cei care sunt dezavantajați și pentru a influența schimbări pozitive în comunitate.
Puterea de a face ceva
este credința, energia și acțiunile pe care persoanele și grupurile le folosesc pentru a crea schimbări pozitive, astfel ca toată lumea să se bucură de drepturile omului și să își poată realiza potențial la maxim.
Puterea poate fi folosită în mod pozitiv sau negativ. Este important să înțelegem că toți avem putere în interiorul nostru ca persoane și că ne putem uni forțele pentru a lucra în beneficiul schimbărilor sociale pe care ni le dorim.
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Știați că:
Zilnic, cel puțin 1 din 3 femei suferă de violență (fizică, psihologică, sexuală sau economică) din partea partenerului intim sau a unui membru al familiei;
90% dintre victimele violului sunt femei;
80% dintre victimele violenței sexuale sunt violate de persoane din anturajul lor (partener intim, prieten, coleg de muncă);
Peste 90% din agresori spun că reacția lor violentă a fost provocată de conduita femeii și nu își recunosc vinovăția.18
Violența în bază de gen:
este un fenomen social și o formă gravă de discriminare bazată pe principiul de gen
se bazează pe un dezechilibru de putere
se realizează cu intenția de a umili și de a face pe cineva sau un grup de persoane să se simtă inferior sau subordonat
este o formă de control forțat și manipulator
se poate manifesta în raport cu orice persoană, indiferent de sexul sau genul ei, fie că este femeie, bărbat sau persoană non binară
Este recunoscut faptul că, femeile și fetele sunt supuse unui risc mai înalt decât bărbații de a deveni victime ale violenței în bază de gen. Abordarea inegală de putere dintre femei şi bărbaţi duce la acțiuni discriminatorii împotriva femeilor şi împiedică avansarea lor deplină și egală în societate. Acțiunile de violență în bază de gen se pot produce în orice loc: în familie, la locul de muncă, la școală sau universitate, în viața politică sau culturală, în transport, la magazin, la spital.
Violența fizică
Folosirea forței fizice și a statutului de superioritate pentru a menține controlul asupra persoanei împotriva voinței ei.
Lovire, trântire, izbire, tăiere, tragere de păr, strangulare, muşcare, otrăvire, intoxicare sau oricare altă acțiune care poate aduce vătămări corporale vizibile sau invizibile.
Violența sexuală
Folosirea forței și a statutului de superioritate pentru a întreține raport sexual sau orice acțiune cu caracter sexual, fără a ține cont de dorința persoanei.
Avansuri, aluzii cu caracter sexist, mângâieri, sărutări, atingeri în locuri intime fără acordul persoanei.
Violența psihologică
Prin folosirea statutului de superioritate ofensează verbal sau prin comportament și face ca persoana să se simtă umilită, neajutorată și subordonată.
Luarea în derâdere, insultarea, poreclirea, șantajul, interzicerea continuării studiilor, interzicerea comunicării cu familia sau cu prietenii.
Violența economică
Atunci când un membru de familie sau o altă persoană sustrage sau deteriorează bunurile personale cu scopul de a impune voința și controlul.
Lipsirea de hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate sau de mijloace economice, impunerea la munci nedorite, grele, nocive în detrimentul sănătății sau alte acțiuni care provoacă suferință fizică sau psihică.
Violența spirituală
Atunci când o persoană interzice, limitează, ridiculizează sau pedepsește pentru valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, cu scopul de a impune un sistem de valori personal.
Ridiculizarea valorilor personale și/sau culturale, interzicerea de a merge la biserică, de a ține post sau impunerea forțată de a schimba religia, limitarea întâlnirilor cu persoane din grupuri etnice.
Faptele care fac parte din grupul de infracțiuni de Violență în bază de gen:
Efectuarea fecundării artificiale sau implantării fără consimțământul pacientei
Actele de persecuție, răpirea
Traficul de ființe umane
Privarea de libertate
Mutilarea genitală (în țările sau anumite triburi din Africa)
Căsătoriile forțate (în comunitățile rome)
Crime de onoare (în țările musulmane).
Este grav faptul că, astăzi, aceste fapte mai au loc. Din acest motiv, este important să vorbim și să condamnăm orice acțiune care afectează condiția femeilor.19
Atenție!
Oricine se află într-o relație violentă, are nevoie de ajutor. Tinerii care se află într-o relație violentă sau sunt supuși violenței de alte persoane, sunt discriminați din cauza identității de gen sau orientării sexuale se pot adresa:
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Tehnologiile Informaționale și de Comunicare pot facilita violența în bază de gen. Această formă de violență este cunoscută sub denumirea – Violența în bază de gen facilitată de tehnologie.
Se întâmplă atunci când persoanele folosesc tehnologiile informaționale și comunicațiile, dar și mediul online pentru a comite acțiuni cu caracter violent față de alte persoane în baza genului acestora.
Cel mai frecvent vom întâlni noțiunile de violență digitală sau violență online. Violența digitală se întâmplă atât bărbaților, cât și femeilor. Cu toate acestea, femeile și fetele sunt cele care sunt supuse mai frecvent diferitor forme de violență digitală, acestea având la bază stereotipuri și prejudecăți.
În prezent, nu există un număr fix al formelor de violență digitală. Din cauza specificului mediului virtual și al evoluției tehnologiilor, acestea sunt în continuă schimbare și capătă noi forme și aspecte.
Cu toate acestea, trebuie de reținut ideea că formele violenței digitale nu trebuie considerate ca forme separate de violență îndreptate împotriva persoanelor. Violența digitală, foarte frecvent, se întâmplă alături și împreună cu alte forme de violență la care sunt supuse victimele.
Cele mai frecvente forme de violență digitală la care sunt supuse, în special, femeile și fetele sunt: distribuirea neconsensuală a imaginilor cu caracter sexual, sextingul forțatSexting forțat – schimbul forțat sau constrâns de mesaje cu caracter intim și sexual între 2 persoane aflate într-o relație ( îndrăgostire, iubire, cuplu, căsătorie, concubinaj, etc.)., extorcarea sexualăExtorcare sexuală sau șantajul sexual online (sextortion) – amenințarea cu răspândirea de imagini cu caracter sexual a unei persoane, în schimbul unor beneficii de ordin material sau solicitări de natură sexuală., doxingDoxing – folosirea tehnologiilor informaționale și de comunicare pentru a face publice informații personale despre cineva., cyberflashingulCyberflashing – folosirea tehnologiilor pentru a expedia nesolicitat imagini reprezentând organe genitale., cyberstalkingulCyberstalking – folosirea repetată a tehnologiilor în scopul urmăririi și hărțuirii unei persoane., upskirtingUpskirting – acțiunea de a face imagini foto sau video sub hainele unei persoane fără permisiunea acestora, având scopuri cu caracter sexual sau umilirea persoanei., etc.
Violența digitală are un impact puternic asupra persoanelor victime. Astfel, aceasta poate afecta considerabil calitatea vieții și starea de bine a persoanelor, având consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
De exemplu:
Impact social: izolare, renunțarea la anumite activități cotidiene sau preferate, dăunarea relațiilor cu alți oameni etc.
Impact emoțional: sentimente de frică, nesiguranță, vină, rușine, etc; tulburări de somn sau mâncare; acțiuni cu caracter de autovătămare sau ce pot dăuna sănătății fizice etc.
Impact economic: pierderea unei surse de venit, acumulare de datorii etc.
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Citiți istoria Anei și completați, în dreptul săgeților, cel puțin două consecințe pentru fiecare tip de impact al violenței la care este supusă:
Ana s-a despărțit de Ion după câteva luni de relație. Ion nu acceptă această despărțire și încearcă foarte insistent să o întoarcă înapoi. În fiecare zi îi trimite zeci de mesaje, iar în multe dintre ele o amenință că nu va scăpa niciodată de el. Îi comentează toate fotografiile și îi urmărește toate istoriile de pe Instagram. O sună regulat să-i spună unde și cu cine a văzut-o în oraș. Din această cauză, Ana a încetat, la un moment dat, să mai iasă undeva în afara liceului.
Recent, Ion i-a cerut Anei o sumă de bani, promițând că o va lăsa în pace. Părinții ei au aflat despre acest lucru și au avertizat-o să nu facă această „prostie”, asigurând-o că este doar un fleac și că el se va liniști până la urmă. Totuși, insistențele lui Ion au continuat, devenind tot mai agresive. Ana a fost nevoită să împrumute bani și să-i dea, sperând că astfel problema se va rezolva.
Lista de consecințe: acumularea datoriilor, sentimentul de frică, relații tensionate cu părinții,lipsa continuă a banilor în cazul în care solicitările financiare continuă, lipsa concentrării asupra unor activități obișnuite, renunțarea la anumite activități în oraș
Impact social: relații tensionate cu părinții; renunțarea la anumite activități în oraș. Impact emoțional: sentimentul de frică; lipsa concentrării asupra unor activități obișnuite. Impact economic: acumularea datoriilor, lipsa continuă a banilor în cazul în care solicitările financiare continuă.
Pentru a continua, trebuie să finalizați toate secțiunile obligatorii.
Diversitatea sexuală există în toate societățile, dar este adesea privită negativ.
Acceptarea diversității sexuale duce la afirmarea valorii tuturor ființelor umane, indiferent de orientarea lor sexuală.
Orice persoană are dreptul să decidă dacă va urma rolurile de gen sau nu.
Stereotipurile și prejudecățile sunt constructe sociale, informarea și cunoașterea faptelor le poate deconstrui.
Puterea trebuie împărțită în mod egal pentru ca toți oamenii să se bucure de drepturile lor umane.
Doar atunci când vom verbaliza și vom respinge dezechilibrul de putere între sexe, se vor sfârși consecințele acestui dezechilibru asupra femeilor și fetelor.
Este de responsabilitatea fiecăruia să ia atitudine și să spună STOP VIOLENȚĂ!
Orice formă de violență, inclusiv violul și omorul, nu trebuie să fie nici acceptate și nici tolerate de societate.
Apreciați enunțurile de mai jos prin adevărat sau mit:
Oamenii își pot alege identitatea de gen.
La fel ca și orientarea sexuală, o persoană nu alege să se simtă bărbat, femeie sau o combinație dintre cele două. Ceea ce PUTEM alege este ceea cum ne numim, chiar dacă nu se potrivește cu propriul nostru corp fizic (bărbat, femeie, transgender etc.).
O fată care este atletică este fie lesbiană, fie transgender..
Atletismul este un talent și o abilitate pe care o poate avea o persoană de orice gen. Unii oameni care sunt atletici sunt heterosexuali, unii sunt lesbiene sau gay, iar alții sunt bisexuali; în mod similar, unii sunt femei, alții sunt bărbați și alții - transgender
O persoană poate arăta ca un băiat sau ca un bărbat și să simtă în interior că este fată sau femeie.
Unii oameni cred că a fi transgender este mai ușor de înțeles atunci când imaginea exterioară corespunde cu ceea ce li se spune despre identitatea persoanei. Cu toate acestea, nu întotdeauna ceea ce vedem trebuie să reflecte ceea ce simte cineva în interior.
Toți bărbații aplică violența la un moment dat în viața lor.
Deși unii bărbați recurg la violență, studiile arată că majoritatea nu au participat niciodată la violență împotriva femeilor.
Chiar dacă există violență în relație, părinții ar trebui să rămână împreună pentru copiii lor.
Copiii martori ai violenței în familie sunt afectați semnificativ în dezvoltarea lor socială, fizică și emoțională. În plus, bărbații care au fost abuzați în copilărie sunt mai predispuși să recurgă la violență în relațiile adulte.
